Dermatoscopia- cheia unui diagnostic sigur in dermatologie

Utilizarea dermatoscopiei în practica clinică

crește acuratețea diagnosticului și este considerată standardul de aur

în evaluarea pacienților cu leziuni cutanate pigmentare.

De asemenea utilizarea sa este foarte importanta

pentru diagnosticarea leziunilor nepigmentare ale pielii.

Dermatoscopul este practic stetoscopul medicului dermatolog, fiind mai mult decât o lentilă de mărire și o sursă de lumină.

Prin eliminarea reflecției de pe suprafața pielii, dermatoscopul mareste imaginea de 20 de ori, permitand astfel vizualizarea mai bună a structurilor formate din pigment și vase de sânge – caracteristici primordiale în diagnosticul leziunilor pielii.

Aceste caracteristici morfologice au corespondente histopatologice bine definite. În evaluarea dermatoscopicã a leziunilor pigmentare primul pas care trebuie realizat este reprezentat de stabilirea naturii melanocitare sau non-melanocitare a leziunii, urmând ulterior sã se stabileascã potentialul malign al celor melanocitare, putându-se utiliza în acest scop diferiti algoritmi de diagnostic.

Metodologia dermatoscopiei

Dermatoscopia este efectuată după examenul clinic vizual cu ochiul neînarmat. Înainte de a aplica obiectivul pe piele se atrage atenţie la : culoarea, mărimea, simetria şi localizarea leziunii cutanate. Regula ABCDE pentru examenul clinic macroscopic clasic este extrem de utilă : A-asimetria, B-neregularitatea marginilor, C – culoarea, (două sau mai multe culori), D – pentru diametru peste 6 mm ) si o evolutie recenta suspecta.

Localizarea leziunii este importantă deoarece reţeaua pigmentară este diferită la nivelul intregii suprafete corporale. Dacă privim o leziune pigmentară pe faţă, reţeaua va fi neregulată datorită lipsei rete ridges. În schimb va fi o reţea pseudopigmentată datorită penetrării canaliculelor glandelor sudoripare ecrine şi foliculilor piloşi. Pe maini şi picioare rete ridges crează un model pigmentar linear sau paralel, cu orificiile glandelor sudoripare care apar regulat în centrul vîrfurilor mai puţin pigmentate. Modelul pigmentar de “cale ferată” nu trebuie confundat cu aspectul radial curgător sau pseudopodele din melanom. În caz de trauma mecanică cu hemoragie cutanată ca de exemplu în cazul de “talon noire” la jucătorii de badminton, pigmentul sanguin este localizat pe vîrfurile largi, lăsînd spaţiile dintre ele de o culoare mai deschisă.