{"id":123,"date":"2020-02-27T13:37:07","date_gmt":"2020-02-27T11:37:07","guid":{"rendered":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/?p=123"},"modified":"2020-03-05T15:58:27","modified_gmt":"2020-03-05T13:58:27","slug":"functiile-pielii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/functiile-pielii\/","title":{"rendered":"Func\u021biile pielii"},"content":{"rendered":"


Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care acopera corpul in intregime, continuandu-se cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor naturale. Suprafata pielii este cuprinsa intre 1,5-2m\u00b2 si prezinta pliuri mai mari ( submamar, interfesier, inghinogenital) si altele mai discrete( fata flexoare a articulatiilor).
Pielea este un organ complex care are o multitudine de functii:
KERATOGENEZA<\/strong>
Keratina reprezint\u0103 proteina structural\u0103 a epidermului fiind o protein\u0103 fibroas\u0103. Keratogeneza este o func\u0163ie a celulelor epidermului \u015fi se realizeaz\u0103 permanent \u00eencep\u00e2nd la nivelul stratului bazal \u015fi continu\u00e2nd \u00een straturile superioare. Keratina are o structur\u0103 triplu-helicoidal\u0103 \u015fi este format\u0103 din 18 aminoacizi lega\u0163i mai ales prin leg\u0103turi disulfidice ce formeaz\u0103 lan\u0163uri polipeptidice \u00een care predomin\u0103 cisteina.
\u00cen stratul bazal se sintetizeaz\u0103 prekeratina ca protofilamente care se organizeaz\u0103 \u00een filamente \u015fi apoi \u00een tonofilamente care sunt sub\u0163iri la acest nivel. \u00cen straturile superioare continu\u0103 sinteza keratinei, tonofilamentele \u00eengro\u015f\u00e2ndu-se \u015fi grup\u00e2ndu-se \u00een tonofibrile. \u00cen stratul cornos keratina con\u0163ine cistin\u0103 cu leg\u0103turi disulfhidice stabile \u015fi care confer\u0103 epidermului rezisten\u0163\u0103. \u00cen stratul granulos se sintetizeaz\u0103 granule de keratohialin\u0103 care vor constitui matricea \u00een care vor fi \u00eenglobate tonofilamentele iar la nivelul stratului cornos vor forma pere\u0163ii celulelor cornoase. O dat\u0103 cu trecerea spre stratul cornos, celulele \u00ee\u015fi pierd organitele celulare, nucleul, keratina se deshidrateaz\u0103, apa reprezent\u00e2nd doar 10% din compozi\u0163ia ei.
Se diferen\u0163iaz\u0103 biochimic dou\u0103 tipuri de keratin\u0103: o keratin\u0103 stabil\u0103, \u03b1-keratina cu lan\u0163uri polipeptidice helicoidale \u015fi \u03b2-keratina, o keratin\u0103 instabil\u0103, reversibil\u0103, cu o structur\u0103 plisat\u0103. \u00cen func\u0163ie de consisten\u0163a keratinei se diferen\u0163iaz\u0103 o keratin\u0103 moale, cea epidermic\u0103 \u015fi o keratin\u0103 tare, din unghii\u015fi p\u0103r, cu con\u0163inut crescut \u00een cistin\u0103 \u015fi sulf.
MELANOGENEZA<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/figure>\n\n\n\n


Se realizeaz\u0103 la nivelul melanocitelor care se g\u0103sesc \u00een stratul bazal. Sinteza melaninei se face din tirozin\u0103 care sub ac\u0163iunea tirozinazei este oxidat\u0103 \u00een dopa, apoi \u00een dopa-chinon\u0103. Sursa tirozinei este fenilalanina. Din dopachinon\u0103 se vor forma dou\u0103 tipuri de melanin\u0103: eumelanina (pigmentul negru sau maro) prin polimerizare \u015fi feomelanina (pigmentul ro\u015fu) prin interac\u0163iune cu cisteina. Melanina este produs\u0103 \u00een melanosomi care sunt ni\u015fte organite sferice specifice melanocitului. Exist\u0103 mai multe tipuri de melanosomi care corespund unor faze diferite din sinteza melaninei. Melanosomii melaniza\u0163i complet, deci cei maturi, ajung \u00een dendritele melanocitului de unde sunt apoi injecta\u0163i \u00een keratinocitele vecine unde se disperseaz\u0103 \u00een citoplasm\u0103 determin\u00e2nd colorarea tegumentului. Melanocitul \u00eempreun\u0103 cu keratinocitele vecine c\u0103rora le repartizeaz\u0103 melanina sintetizat\u0103 formeaz\u0103 a\u015fa-numita unitate melano-epidermic\u0103. Melanogeneza este stimulata de:<\/p>\n\n\n\n

radia\u0163ia ultraviolet\u0103: reac\u0163ia imediat\u0103 care se datoreaz\u0103 fotooxid\u0103rii melaninei preformate existente \u00een melanocit, se realizeaz\u0103 \u00een primele minute dup\u0103 expunere la UVA (320-400 nm) \u015fi reprezint\u0103 de fapt o fals\u0103 bronzare; reac\u0163ia tardiv\u0103 se produce dup\u0103 24 de ore dup\u0103 expunerea la UVB (280-320 nm) \u015fi const\u0103 \u00een intensificarea activit\u0103\u0163ii tirozinazei \u015fi produc\u0163ia de melanin\u0103 nou\u0103 \u015fi de noi melanosomi care s\u0103 o distribuie.
Glutationul: reducerea glutationului sub ac\u0163iunea glutation-reductazei inhib\u0103 tirozinaza. \u00cen situa\u0163ia oxid\u0103rii glutationului (radia\u0163ii UV, inflama\u0163ie) este blocat acest mecanism de inhibare a tirozinazei, deci este stimulat\u0103 pigmentarea.
Hormonul melanostimulator: stimuleaz\u0103 melanogeneza dar hipofizectomia nu este urmat\u0103 de pigmentarea pielii.
Estrogenii \u015fi progesteronul stimuleaz\u0103 pigmentarea fie cresc\u00e2nd eliberarea peptidelor MSH-ului din hipofiz\u0103, fie direct.
Factorul genetic: determin\u0103 diferen\u0163ele rasiale \u00een cantitatea de melanin\u0103 \u015fi \u00een pigmenta\u0163ia cutanat\u0103 diferit\u0103.
\u00cen afara celor dou\u0103 tipuri de pigment mai exist\u0103 neuromelanina, de la nivelul substan\u0163ei negre \u015fi sistemului cromafinic (medulara adrenal\u0103, ganglioni simpatici). Aceasta se sintetizeaz\u0103 tot din tirozin\u0103 sub ac\u0163iunea tirozin-hidroxilazei.
<\/p>\n\n\n\n

FUNC\u0162IA SECRETORIE<\/strong>
Pielea secret\u0103 \u015fi elimin\u0103 sebum prin glandele sebacee \u015fi sudoare prin glandele sudoripare. Glandele sebacee. Sunt glande acinoase, holocrine, ale c\u0103ror celule pline cu lipide, trec \u00een acizi si sunt eliminate prin canalul excretor form\u00e2nd sebumul care con\u0163ine resturi celulare, acizi gra\u015fi, trigliceride, esteri, colesterol. Sebumul eliberat pe suprafa\u0163a pielii are rolul de a lubrifia tegumentul \u00eempiedic\u00e2nd uscarea lui, de a-l proteja.
Majoritatea glandelor sebacee sunt ata\u015fate foliculului pilos, iar sebumul este eliberat \u00een partea superioar\u0103 a foliculului. Alte glande sebacee se g\u0103sesc la nivelul pleoapelor, mamelonului, regiunii perianale, genitale. Secre\u0163ia sebacee este stimulat\u0103 de hormonii androgeni. Glandele sudoripare. Sunt de dou\u0103 tipuri: ecrine \u015fi apocrine.<\/p>\n\n\n\n


FUNC\u0162IA DE PROTEC\u0162IE<\/strong>
Pe l\u00e2ng\u0103 protec\u0163ia mecanic\u0103 pe care o asigur\u0103 keratina din stratul cornos, ea av\u00e2nd o anumit\u0103 rezisten\u0163\u0103 la agresiunile mecanice datorit\u0103 leg\u0103turilor puternice disulfhidice \u015fi a con\u0163inutului redus \u00een ap\u0103, pielea reprezint\u0103 o veritabil\u0103 barier\u0103, \u00een ambele sensuri, gra\u0163ie unor caracteristici ale ei:
Filmul hidrolipidic superficial sau mantaua acid\u0103 a pielii. Este prezent la suprafa\u0163a pieliica o pelicul\u0103 rezultat\u0103 din combinarea secre\u0163iei sebacee \u015fi sudorale, cu lipoizi rezulta\u0163i \u00een epiderm \u00een timpul keratogenezei. pH-ul acestei pelicule de suprafa\u0163\u0103 este acid, \u00eentre 4 \u015fi 7 iar la nivelul pliurilor este mai mare, chiar alcalin.
Protec\u0163ia chimic\u0103: asigurat\u0103de keratina din celulele cornoase\u015fi de capacitatea de neutralizare a pielii fa\u0163\u0103 de alcaline \u015fi acizi prin lipoizi, ioni tampon.
Protec\u0163ia antimicrobian\u0103: prin continua descuamare a celulelor cornoase (stratuldisjunct) \u015fi prin pelicula acid\u0103 de la suprafa\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n


ROLUL PIELII \u00ceN TERMOREGLARE<\/strong>
Pielea are rol de intermediar \u00een schimbul de c\u0103ldur\u0103 dintre organism \u015fi mediul ambiant. Pierderea de c\u0103ldur\u0103 se realizeaz\u0103 prin iradiere (transfer de energie radiant\u0103 de la suprafa\u0163a pielii la exterior), convec\u0163ie \u015fi conduc\u0163ie, \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi prin evaporare, vaporizarea apei din sudoare.<\/p>\n\n\n\n


SINTEZA VITAMINEI D<\/strong>
La nivelul keratinocitelor se produce sub ac\u0163iunea radia\u0163iei solare transformarea steroid 7-dehidrocolesterolului \u00een colecalciferol inactiv care, la nivelul rinichilor va fi activat \u00een vitamin\u0103 D prin hidroxilare.<\/p>\n\n\n\n

FUNC\u0162II FIZICO-MECANICE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

  • Tensiunea cutanat\u0103<\/strong>: reprezint\u0103 rezisten\u0163a pe care pielea o opune for\u0163elor mecanice exterioare care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra ei. Datorit\u0103 extensibilit\u0103\u0163ii pielii conferite de prezen\u0163a fibrelor elastice \u015fi colagene, pielea se deformeaz\u0103 temporar dar rezist\u0103 tensiunii exercitate asupra ei.<\/li>
  • Elasticitatea pielii<\/strong>: capacitatea pielii de a reveni la forma \u015fi starea ini\u0163ial\u0103 dup\u0103 ce for\u0163ele externe \u015fi-au \u00eencetat ac\u0163iunea<\/li>
  • Plasticitatea pielii<\/strong>: tegumentul poate fi deprimat sub ac\u0163iunea unei for\u0163e externe de presiune,gra\u0163ie structurii dermului \u015fi hipodermului.<\/li>
  • In contextul celor prezentate, se poate spune ca pielea pe langa multiplele functii pe care le are, este un nu numai un organ de protectie mecanica, ci si o componenta extrem de importanta in schimburile de reciprocitate cu restul sistemelor si organelor.<\/li><\/ul>\n\n\n\n

    Dr Bianca Bocanescu<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care acopera corpul in intregime, continuandu-se cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor naturale. Suprafata pielii este cuprinsa intre 1,5-2m\u00b2 si prezinta pliuri [\u2026]<\/span><\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/123"}],"collection":[{"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=123"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/123\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":152,"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/123\/revisions\/152"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=123"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=123"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/dr-bocanescu.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=123"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}